Un exemplu pozitiv! (partea intai)

11 August 2009

Sfinxul din Balotesti

Sfinxul din Balotesti

In timpuri de criza financiara tot mai multa lume incepe sa dea mai mare atentie modului in care este cheltuit banul public, de catre diferitele regii si autoritati nationale subordonate guvernului. Tot mai multe scandaluri au aparut in ultimul timp cu privire la salariile unor directori de astfel de regii si autoritati, sau la sediile somptuoase dotate cu canapele de piele, aer conditionat, televizoare cu plasma etc. Atat de frecvente si de raspandite sunt aceste nereguli incat adevarul trist este ca abuzurile impotriva banului public au devenit mai degraba rutina decat cazuluri izolate, asa cum le-ar placea sa credem numerosilor oficiali ce incearca sa ne linisteasca de pe ecranele televizoarelor.

Astfel, in calitate de jurnalist, mereu in cautare de ceva nou si inedit care sa starneasca interesul opiniei publice, esti pus in situatia in care trebuie sa reevaluezi ideea de stire de interes, punand in lumina un exemplu pozitiv, ceva atat de rar astazi, dar care contrasteaza puternic cu oceanul de sedii cu podele de marmura, salarii de zeci de mii de euro, sau masini de serviciu ce rivalizeaza cu cele ale printilor sauditi. Trebuie sa va marturisesc ca nu ne-a fost deloc usor sa gasim un astfel de exemplu pozitiv. Dupa luni intregi de cautari prin documentele administrative si fisele guvernamentale de organizare a acestei naucitoare caracatite de regii, agentii, servicii si autoritati nationale, am reusit totusi sa gasim acea perla ce straluceste pe fundul marii intunecate si sumbre a administratiei guvernamentale romanesti.

Ea se afla in comuna Balotesti, judetul Ilfov. Bun venit in sediul Autoritatii Nationale de Termoficare, Reorganizare si Integrare Colectiva a Ospiciilor Teritoriale.

Cand intri in sediul ANTRICOT, nu te loveste aerul racoros si proaspat al aparatelor de aer conditionat. Te loveste insa un miros acru de transpiratie, transpiratia celor ce lucreaza intens la proiectele lor, gata sa sara peste o binemeritata pauza de cafea pentru a-si duce treaba la bun sfarsit inainte de termenul limita. Nu vom discuta cu ce se ocupa Autoritatea – aceasta ar rapi prea mult spatiu din paginile virtuale ale publicatiei noastre. Vom spune doar ca fara munca acestui organism aproape invizibil in vastul aparat administrativ romanesc, intregul angrenaj al administratiei noastre nationale s-ar prabusi ca un castel de carti de joc. Aici nu gasim televizoare cu plasma, canapele de piele, plante decorative scumpe, nici chiar in biroul directorului, domnul Euglen Virginiu Desaga, care totusi isi permite luxul unei cutii de margarina din care infloresc trei muscate pe pervazul ferestrei. Anul trecut, ANTRICOT a avut mai multe proiecte de dus la bun sfarsit decat oricare autoritate similara, ba chiar le-a solutionat inainte de termen, si asta in conditiile in care alte astfel de organisme nu au indeplinit nici macar jumatate din sarcinile pe care le aveau. Discutand cu angajatii ANTRICOT, ajungem sa ne intrebam cum de nu au cedat psihic in fata imensului volum de munca de zi cu zi.

Lăsaţi un comentariu